Inscrie-te la concursurile aniversare aici:

๐Ÿ“ง Contact me at dumitru9catalina@yahoo.com

26 March 2015

Cum asteptam vara?

Ro only
Cum asteptam vara?
Cu o garderoba noua, cu o atitudine pozitiva si cu o gradina plina de flori.
Sau de legume proaspete. Depinde de la caz la caz.

Imi amintesc insa odata ca incepuse sa ploua, greu, puternic si cald, cum sunt toate furtunile de vara. Pe ulita iesisera copiii si se jucau in ploaie, alergau desculti  prin paraul care se forma de fiecare data cand ploua pe langa gardul caselor. Si mie mi se parea absurd si nefiresc felul in care acel parau curgea mereu invers decat ar fi trebuit, spre padure, impreunandu-se pe undeva cu alte ape, venite din alte sate, unde alti copii alergau desculti prin ploaie. 

Eu ma chinui de cativa ani sa cresc flori in ghiveci. La inceput, am ales solutia simpla: le-am cumparat pur si simplu, deja plantate, inflorite, frumos crescute. Din pacate, de fiecare data mi-au murit in cateva zile sau in cateva luni.
Cea mai mare dezamagire e atunci cand mor la cateva zile. Mai ales daca au si costat ceva. E rau si daca mor la cateva luni. Timp in care le-ai ingrjit, ti-ai facut sperante, ai cautat pe google cum sa le ingrjesti si ce sa le faci.


Apoi am trecut la variante pentru experti: am cumparat seminte si bulbi, le-am plantat inca din toamna si am avut rabdare. Si anul acesta am si avut rezultate.


Si cel mai tare m-am bucurat de branduse, de care si uitasem ca le-am plantat. Au iesit doar cateva, insa au iesit acum o luna si au fost tare dragalse.


Insa narcisele au doar frunze si un singur boboc care a murit, iar lalelele nu au iesit deloc.

De anul trecut am inceput sa-mi planific sa imi cresc si cateva legume la tara. De cand au murit bunicii, gradina a ramas neingrijita si cum e destul de departe de oras si in zona de munte, nu ma asteptam la cine stie ce, mai ales ca ajung destul de rar acolo si nici nu prea am timp sa le ingrijesc.
In plus, la munte, totul se face mai tarziu.
Asa ca eu, la sfarsitul lui august si inceputul lui septembrie am avut parte de cele mai gustoase rosii pe care le-am mancat in viata mea.
Nici nu mi-a venit sa cred ca au rezistat, ca au crescut aproape singure si fara ajutor si au putut fi atat de dulci.
In general eu nici macar nu mananc rosii. Nu-mi plac deloc rosiile din comert, nu au nici un gust. Insa rosiile mele au fost pur si simplu dulci. Tot auzeam eu povesti despre cum erau odata rosiile, de puteai sa le mananci goale, direct din gradina si nu-mi venea deloc sa cred.

Ce e drept, rosiile mele au fost cam mititele, din cauza ca nu au fost udate atat de bine pe cat ar fi trebuit.
 Asa ca anul acesta, incurajata de micile succese pe care le-am avut pana acum, m-am decis sa ma ocup mai serios si sa investesc mai mult in acest proiect al meu, daca nu mai mult timp, atunci macar mai mult echipament.

Si cea mai simpla si mai ieftina metoda ar fi un furtun poros. Pe care l-am si gasit pe Gardenpedia.



In felul acesta, legumele vor fi mereu bine hidratate si nu vor necesita o supraveghere constanta.

Iar privinta gradinii de flori, am ales deja cateva sortimente care nu vor fi prea pretentioase. Si ma gandesc si la cativa arbusti.

In copilarie nu imi placea deloc la tara. Nu petreceam ca si ceilalti copii vacantele la bunici. Defapt la bunici ma duceam doar pentru  ca aveau pisici, pe vremea cand parintii nu ma lasau sa am animale in apartament. De obicei ma duceam, ma jucam cu pisica si dupa ceream inapoi acasa.
Imi amintesc insa odata ca incepuse sa ploua, greu, puternic si cald, cum sunt toate furtunile de vara. Pe ulita iesisera copiii si se jucau in ploaie, alergau desculti prin paraul care se forma de fiecare data cand ploua pe langa gardul caselor. Si mie mi se parea absurd si nefiresc felul in care acel parau curgea mereu invers decat ar fi trebuit, spre padure, impreunandu-se pe undeva cu alte ape, venite din alte sate, unde alti copii alergau desculti prin ploaie.
Din spatele ochelarilor grosi bunica m-a privit zambind si mi-a spus sa ma duc si eu sa vad cum e.
Am iesit de sub bolta de vita de vie si mi-am scos neincrezatoare papucii. Sub paraul cald, se simtea nisipul fin adus si el cine stie de pe unde, tocmai langa casele de piatra grea de munte.

Apoi ploaia a incetat si parca doar in cateva minute paraul din apa de ploaie disparuse.
Ceva mai tarziu, am plecat si eu cu miros de mere rosii si cu bratul plin de flori din gradina. Din tinda, pisica ma privea zburlita.






Please follow me :



Vote my Looks:

3 comments:

  1. Thank you fo sharing these lovly plants&flowers.
    Have a great weekend my dear!

    ReplyDelete
  2. Toti ajungem la un moment dat sa ne intorcem in vizita la radacini , cat mai des .. Ai ales bine varianta de a-ti face o gradinuta acolo la tara si incet incet iti vei achizitiona estensile care iti va usura munca .

    ReplyDelete
  3. Great post, I'm such a big flower fan! ;) xo

    ReplyDelete

Iti multumesc pentru vizita si te invit sa iti spui parerea aici /Leave a comment here: