-Spune povestea! rugara in cor cateva fete, prinvind-o pe Bianca.
Fetita blonda de zece ani, deveni serioasa. Privind lung la flacarile care dansau in fata ei, incepu sa povesteasca:
- Se intampla acum o suta de ani... Pe atunci, tinerii se strangeau pentru a sarbatori recoltele manoase, in nopti calde si senine ca si aceasta. Tinerele fete imbracau straie de sarbatoare si se strangeau in jurul focului, cantau si jucau hore pana in zori.
Ana avea pe atunci saptesprezece ani, o fata frumoasa si sfioasa, dar era fiica cea mare a vaduvei sarace din sat. Avea inca sase frati mici si, desi muncea din zori pana in amurg, niciodata nu isi putea cumpara straie de sarbatoare. In seara aceea, se duse in odaia sa mica, mai trista ca de obicei. Privi putin de la fereastra ingusta toti tinerii veseli care se indreptau spre lunca cea mare, unde in departate, deja se aprindeau facliile. Cu un oftat lung, stinse lampa cu gaz si adormi imediat.
