Bunele maniere: cum testam cosmeticele?

Chiar daca in general prefer sa scriu pe acest blog despre lucruri care merita sa fie mentionate, ocazional, reusesc sa adun suficiente frustari incat sa mai fac si exceptii.
De data aceasta revin asupra unui subiect, care, recunosc ca m-a enervat in repetate randuri.
Va povestesc mereu ca eu am ajuns sa prefer cumparaturile din online (romanesc sau international), in ciuda cunoscutului dezavantaj de a-ti alege produsele dintr-o poza. Asa ca, in unele cazuri, chiar ma trezesc in postura de a cureiera in mod clasic magazinele. (sursa foto)

De exemplu, daca vreau o anume nuanta de ruj, evident ca pozele nu ma ajuta prea mult. Din simplul motiv ca poate desktopul meu e prea luminat sau prea putin luminat, nuanta din poza s-ar putea sa fie foarte diferita de realitate.
Aproape ca imi e dor de vremurile cand rujurile aveau doar cateva culori: rosu, roz si maro. Dar lucrurile s-au schimbat si diferenta intre un roz corai si roz corai sidefat nu poate fi perceputa dintr-o poza.
Asa ca, precum va spuneam, ajung din nou sa cutreier magazinele. Iar marele meu ghinion e ca locuiesc intr-un oras mic unde magazinele cosmetice se impart in 2 categorii: magazine care se vor de lux si magazine destinate plebei societatii (pentru ca altfel nu-mi explic de ce si cum se intampla ceea ce se intampla).
Cea mai mare problema e in cazul cosmeticelor ceva mai accesibile sau ieftine. De exemplu, e imposibil sa gasesti un stand de bun simt cu produse Miss Sporty.
Cum aratau rujurile Miss Sporty intr-un magazin din centru (dar nu unul dintre cele considerate "de lux")? Pai, eu sincer am crezut ca sunt mostre. Majoritatea incercate pe toate partile, iar unele efectiv consumate vizibil. In plus, aveau si aspectul trist al unor produse pe care se asezase praful de luni de zile de stat in vitrina. Pentru ca ati dedus, nu erau expuse la indemana oricui, ci undeva in vitrina, unde desigur nu ajungeau decat vanzatoarele.

Asta mi-a amintit iar de vremurile acelea vechi cand testerele nu existau iar daca vroiai sa incerci un parfum, primeai un puf pe mana, sau direct pe haine (sau direct in ochii), iar dilema mea ramanea mereu care era fericita care apuca sa isi cumpere un parfum care nu a fost desigilat si folosit de post de tester, pana cand cineva chiar il cumpara.
Aceeasi regula se aplica si la orice alt produs. Vroiai un ruj? Nuanta era testata usor pe partea dorsala (unde se observa prea putin daca a fost atins) pe mana ta sau a vanzatoarei. Nu iti placea nuanta? Nu conteaza, din 100 de persoane care il testau, pana la urma, cineva il cumpara (cu bacterii, posibili virusi si orice altceva ce se putea gasi pe mainile celor care il testatau dar si un probabil termen de expirare depasit).
Cred ca v-am mai povestit ca in DM`ul de la mine din oras e un adevarat paradis al cosmeticelor expirate. Eu am avut norocul sa cumpar un rimel perfect uscat. De atunci mi s-a dus avantul de a mai face cumparaturi cosmetice din acel DM.
Dar standurile si testerele arata in continuare ca dupa un razboi dintre bacterii si virusi pe care amandoua taberele l-au pierdut. Inteleg ca omul mai e de neam prost si cand vede tester tabara cu disperare si lasa in urma cel mai mare dezastru. Si ca, na! nu poti da vina pe vanzatoare cand clientul nu stie regulile bunelor maniere cand vine vorba de testat. Dar cireasa de pe tort e ca tot in acelasi DM, la casa, sunt expuse spre vanzare in cutiute, la preturi reduse, testere si alte cosmetice cu un aspect prafuit, crapat, distrus. Defapt arata atat de rau, rujurile lichide se revarsa pe langa, iar fardurile sclipesc pe ambalajele produselor vecine, incat efectiv nu ai curaj sa pui mana.
Surpriza cea mai mare (ca doar nu ne mai surprinde in Romania ca se vand testere sau produse expirate) vine cand vezi pretul, respectiv reducerea: de la 30 ron la 28 ron. Super oferta, nu?
Deci daca vrei sa economisesti 2 lei, atunci primesti un rimel Maybelline cu urme de fard L`Oreal si ruj lichid Rimmel pe ambalaj- incluse in pret! De nerefuzat!
Tot in DM se pare ca e liber la testat sampoane, geluri de dus si creme de fata. Pentru ca majoritatea produselor de pe stand contin urme din continutul lor pe ambalaje. Sapunurile nu fac exceptie, majoritatea fiind desfacute la cel putin un capat. La fel, cremele au acea placuta de staniol- care constituie de cele mai multe ori sigiliul- partial desfacuta si nu de putine ori vezi si urmele unor degete care s-au delectat cu aroma. Si nu o singura data am simtit nevoia sa imi desfac la casa cutia de vopsea sa vad daca intr-adevar contine tot ceea ce trebuie. Tot ceea ce e in formula spray a fost deja testat in capac, pentru ca testerul a ajuns pe undeva pe la creme, iar romanul, inventiv din fire, se descurca cum poate.
Cel mai prost o duc produsele care sunt depozitate in cutii de carton. Cum cutia nu e prevazuta cu nici un fel de sigiliu, e un fel de ruleta ruseasca in ceea ce priveste produsul din cutie. Fie exista, fie nu exista, fie e alt produs decat trebuie, fie a fost tratat ca un tester in toata regula.
Tine oarecum de bunul simt al cumparatorului. Evident cu totii am vazut prin magazinele mari ciocolatele testate (adica cu urmele concrete de incisivi) puse inapoi in stand si ne-am facut cruci mai pioase decat in biserica. Dar tine si de responsabilitatea vanzatorului/patronului de a inlocui produsele de pe stand care au fost maltratate de clientii mai putin manierati. Pentru ca nu de alta, dar tocmai tu, cumparator onest, manierat si naiv se intampla sa descoperi abia acasa ca ai achizitionat produse alimentare sau nu, testate calitativ de un alt concetatean.

Ca idee, va amintesc termenele de expirare la cele mai uzuale produse de make up:

• fond de ten-12 luni
• pudra- 24 luni
• fard si fard crema de ochi- 18 luni
• ruj si contur de buze- 12 luni
• rimel- 3 luni
• tus, contur ochi- 3 luni

Tineti minte ca aceste termene sunt valabile de la momentul desigilarii. Deci daca cineva v-a desfacut rimelul cu 3 luni in urma ca sa vada cum arata pensula, acel rimel e deja expirat. 

Mentiune la capitolul standuri cosmetice primeste si Carrefour`ul din partea mea, pentru ca la standul de make up nu exista nici o vanzatoare desemnata, ci doar un telefon cu instructiunea de a apasa tasta X daca ai nevoie de un vanzator. Deci lipsite de orice supraveghere testerele erau fie inexistente, fie vizibil expirate, iar standul in sine era plin de praf (de farduri, pudre sau pur si simplu acel colb clasic care stim noi de pe Discovery ca ar contine micro-insecte si microbacterii, alaturi de picioruse, oua sau fecale de insecte). 

Primeste insa o bila alba pentru ca au rearanjat in prezent standul (chiar daca e minuscul si nu incap decat maxim 2 persoane fara cosuri de cumparaturi  simultan) pentru ca au pus un angajat permanent care te poate servi si ajuta cand vrei ceva. Chiar daca inca nu au testere pentru toate produsele si inca sunt infipte in locuri din care nu mai pot fi scoase decat cu echipa de descarcerare. Precum spuneam, se vede totusi un progres!

E corect ca normele de igiena sa nu fie aplicate in magazinele care nu comercializeaza cosmetice de lux?
Adica, daca vrei un ruj (al unei firme mai modeste din punct de vedere al marketingului, dar nu in mod necesar slabe calitativ) esti obligata sa-l cumperi deja testat, desigilat.  Fara pretentii intr-un magazin fara pretentii! Pretentiile asupra calitatii unui produs se traduc in adaus comercial. In practica, aceeasi pudra sa zicem- aleatoriu- L`Oreal costa mai putin intr-un magazin care iti ridica suspiciuni si cu 5-10 lei mai mult intr-un magazin cu respect pentru aspectul, valabilitatea si sigiliul pus de producator. Se pare ca inca mai e valabila regula cu "dai un ban dar stai in fata".

Vi s-a intamplat vreodata sa cereti sa vedeti un produs si sa fiti serviti si testati cu produsul insusi, in locul unui tester? Cum ati procedat? Ati mai dorit sa cumparati acel produs?

Mentionez ca la polul opus exista si magazine civilizate, desi prea putine si prea departe localizate de domiciulul meu, dar unde intr-adevar "masa si dansul" sunt incluse in pret! Si te fac sa revi :)